De ce sunt importante suplimentele?

În domeniul nutriției și sănătății, se manifestă adesea o aparentă dihotomie între adoptarea unei alimentații echilibrate și utilizarea suplimentelor alimentare. Această percepție polarizantă, frecvent susținută de opinii populare și discursuri publice, poate induce în eroare, oferind o interpretare simplistă a unei probleme complexe. În realitate, cele două abordări nu se exclud reciproc, ci sunt complementare în funcție de nevoile individuale, condițiile de sănătate și contextul socio-economic. Înțelegerea corectă a rolului fiecărui element – alimentația ca fundament al sănătății și suplimentele ca instrumente adiționale – poate diminua presiunea de a identifica alimentația perfectă, capabilă să asigure în mod complet aportul tuturor nutrienților esențiali.

O dietă echilibrată, bazată pe alimente integrale și minim procesate, este, bineînțeles, esențială pentru sănătate. Consumul diversificat de fructe, legume, cereale integrale, nuci și semințe asigură aportul necesar de nutrienți esențiali, fibre și compuși bioactivi, contribuind la prevenirea bolilor cronice și susținerea funcțiilor organismului (1). Prin furnizarea unei game variate de nutrienți, o astfel de alimentație promovează sănătatea metabolică, imunologică și generală. Este important de subliniat și faptul că anumite condiții patologice specifice pot impune necesitatea unor abordări dietetice adaptate și personalizate.

Care este, așadar, relevanța suplimentării cu vitamine, minerale, micro- și macronutrienți, din diversitatea considerabilă disponibilă în prezent pe piață? Deficiențele de nutrienți esențiali pot surveni fie ca urmare a unor factori ce determină creșterea cerințelor organismului într-o anumită perioadă, cum este cazul sarcinii (2), fie din cauze patologice care influențează absorbția sau excreția acestor nutrienți din organism (3,4).

Un alt factor important, adesea subestimat, este diminuarea conținutului de nutrienți din legume și fructe. Acest fenomen, adesea atribuit practicilor agricole moderne și schimbărilor de mediu (5), are implicații semnificative pentru sănătatea și nutriția umană. Legumele, considerate în mod tradițional surse esențiale de vitamine, minerale și alți fitonutrienți, nu mai reușesc să îndeplinească standardele nutriționale din trecut. Factori precum degradarea solului, selecția plantelor bazată pe randament și aspect, mai degrabă decât pe calitatea nutrițională, și efectele practicilor agricole intensive sunt printre principalii contribuitori la această problemă.

În plus, procesarea și rafinarea materiilor prime determină o reducere semnificativă a conținutului de nutrienți. De exemplu, transformarea grâului în făină albă și a orezului integral în orez alb poate reduce conținutul de magneziu cu până la 80% (6).

În consecință, monitorizarea periodică a nivelurilor nutrienților din organism reprezintă un aspect esențial al menținerii sănătății optime, permițând identificarea și corectarea deficiențelor înainte de apariția complicațiilor. Deși o alimentație sănătoasă și echilibrată constituie fundamentul unui stil de viață sănătos, aceasta poate fi insuficientă în anumite situații. Suplimentarea adecvată, bazată pe evaluări medicale și recomandări personalizate, completează aportul nutrițional necesar pentru susținerea funcțiilor vitale și prevenirea dezechilibrelor. Astfel, integrarea unei strategii personalizate de nutriție și suplimentare contribuie la optimizarea sănătății pe termen lung.

1.          Cena H, Calder PC. Defining a healthy diet: Evidence for the role of contemporary dietary patterns in health and disease. Nutrients. 2020;12(2).

2.          Gernand AD, Schulze KJ, Stewart CP, West KP, Christian P. Micronutrient deficiencies in pregnancy worldwide: Health effects and prevention. Nat Rev Endocrinol. 2016;12(5):274–89.

3.          Chazot C, Steiber AL, Kopple JD. Vitamin metabolism and requirements in chronic kidney disease and kidney failure. Nutr Manag Ren Dis Fourth Ed. 2021;413–65.

4.          Balestrieri P, Ribolsi M, Guarino MPL, Emerenziani S, Altomare A, Cicala M. Nutritional aspects in inflammatory bowel diseases. Nutrients. 2020;12(2).

5.          Bhardwaj RL, Parashar A, Parewa HP, Vyas L. An Alarming Decline in the Nutritional Quality of Foods: The Biggest Challenge for Future Generations’ Health. Foods. 2024;13(6).

6.          Vormann J. Magnesium: Nutrition and Homoeostasis. AIMS Public Heal. 2016;3(2):329–40.